Istanbul – din Sultanahmet pana in Beyoglu

Istanbulul este un oras ideal de parcurs pe jos fara a apela foarte mult la ajutorul mijloacelor de transport in comun. De ce? In primul rand pentru ca distantele nu sunt extraordinar de mari si in al doilea rand pentru ca la fiecare pas ceva interesant de vazut va aparea in cale.

Iata un traseu pe care il puteti parcurge si in urma caruia veti bifa o parte destul de importanta din ‘must-see’-urile acestui oras. Bineinteles nu este obligatoriu pe jos, exista legaturi de tramvai foarte bune, dar eu o sa povestesc cum am facut eu si mi-a placut.

Pornesc de la premiza ca v-ati cazat in Sultanahmet, lucru pe care chiar il recomand; daca nu ati facut-o cu siguranta nu aveti cum sa nu ajungeti in aceasta zona. Aici se poate spune ca se afla cea mai mare concentrare de obiective pe metru patrat. Centrul este reprezentat bineinteles de moscheea Sultanahmet, unul dintre cele mai renumite lacasuri de cult din lume, dar si de Sfanta Sofia, o adevarata capodopera a arhitecturii bizantine.

Moscheea Sultanahmet desi nu cea mai mare din Istanbul, este totusi cea mai renumita datorita aspectului sau distinct, mai exact prezenta celor sase minarete ale sale, toate celelalte moschei avand un maxim de patru minarete. Sultanahmet nu a fost gandita initial a avea sase minarete ci ele au fost construite dintr-o greseala. Sultanul Ahmet I care a comandat constructia acesteia si-a dorit o moschee impunatoare cu minaretele placate cu aur, insa in limba turca cuvantul aur si cuvantul sase fiind atat de apropiate ca si scriere constructorul a inteles gresit construind astfel cele sase minarete. Pana la urma totul a fost de bun augur pentru ca astfel aceasta moschee si-a castigat notorietatea si a devenit mai speciala decat celelalte, doar marea moschee din Mecca mai avand acelasi numar de minarete. Numele de Moscheea Albastra este mai putin folosit de localnici si mai mult de catre turisti, acesta provenind de la culoarea albastra a faiantei de Iznik utilizata la placarea peretilor interiori.

Vizavi de Sultanahmet se inalta un alt obiectiv de vaza al Istanbului, Aya Sofia. Incepand din 1934 aceasta a devenit muzeu si detine o istore de peste 1500 de ani fiind martora expansiunii si decaderii a doua mari imperii. Cele doua moschei sunt despartite de un parc in care forfota este la ea acasa iar in multe momente ale zilei ai putea spune ca aceasta zona este punctul central al vietii in Istanbul.

Daca vreti sa vizitati Sultanahmet si Sfanta Sofia este bine sa o faceti dimineata cand inca nu este atat de aglomerat. In cazul Moscheii Albastre, ea nu poate fi vizitata in timpul orelor de rugaciune. In pofida celebritatii sale aceasta moschee nu mi s-a parut la fel de impresionanta ca o alta moschee din Istanbul, cea mai mare din oras insa mai putin renumita, Suleymaniye, mult mai putin afectata de valurile interminabile de turisti. Spre deosebire de Sultanahmet pentru vizitarea Sfintei Sofia, in prezent muzeu, se plateste o taxa de intrare de 25 de lire. Mai multe detalii actualizate despre preturile biletelor de intrare si program puteti consulta pe site-ul acesteia.

Dupa ce ati terminat raita prin aceasta zona si eventual ati vizitat moscheile porniti spre dreapta, pe strada ce coboara paralel cu linia de tramvai, pe numele sau Hudavendigar Cadessi. Nu mergeti mult, pentru ca dupa aproximativ cinci minute veti intalni pe partea stanga intrarea in bazilica-cisterna. Va recomand sa nu o ratati si sa ii faceti o vizita. Pretul biletului de intrare este de 10 lire.

Bazilica-cisterna (sau ‘palatul scufundat’ in traducere) reprezinta un spatiu subteran construit de catre Constantin ca rezervor pentru colectarea de apa potabila, avand o capacitate de 80 milioane de litri de apa si intinzandu-se pe o suprafata de 9800 metri patrati. Este un loc interesant de vazut, nu va va ocupa mult timp iar daca aveti chef puteti pleca si cu o amintire fotografica in vesminte de sultani sau cadane.

Cand vizita bazilicii-cisterna a luat sfarsit continuati-va drumul in jos pe aceeasi strada si dupa alte cinci minute veti ajunge direct la intrarea in Palatul Topkapi, construit de Mehmet II dupa cucerirea Constantinopolului ca resedinta principala. Palatul a reprezentat resedinta a sultanilor pana in 1853 cand un alt palat, palatul Dolmabahce i-a luat locul. De aici mergand in stanga, pe o alta strada, veti ajunge pana la Marele Bazar.

Va recomand sa le lasati pe cele doua pentru o alta zi, ambele necesita destul timp pentru a fi vizitate iar in cazul Palatului Topkapi este bine sa incercati sa ajungeti cat mai devreme pentru a evita gloata de turisti macar in prima parte a vizitei. Asadar, sariti pentru moment peste ele si continuati drumul. Trotuarul este pe aici foarte ingust, de o parte si de alta se insira restaurante, patiserii si magazine, in special de suveniruri iar la trecerea tramvaiului va trebui sa va feriti si sa va dati la o parte din calea lui.

Inainte de a ajunge in portul Eminonu veti trece insa pe langa gara Sirkeci, gara in care sosesc in prezent toate trenurile din Europa si care a reprezentat capatul de linie al Orient Express-ului.

O data ajunsi pestre strada de cheiul Eminonu nu va grabiti sa traversati si abateti-va putin din drum, in stanga. Aici puteti vizita Moschea Noua si Bazarul Egiptean.

Moscheea Noua este o moschee mare si sumbra, ctitorita de mama sultanului Mehmet III si finalizata in anul 1663 de mama sultanului Mehmet IV al carui mormant se afla langa moschee alaturi de mormintele altor cinci sultani si a unor printi si printese.

Bazarul Egiptean, construit ca parte a complexului Noii Moschei, il veti parcurge rapid dar nu va avantati mai sus pe stradute ci lasati-le pentru vizita la Marele Bazar. Bazarul poarta acest nume deoarece a fost finantat din taxele pe importurile din Egipt insa mai este cunoscut si sub numele de Piata de Mirodenii, pentru ca acestea au fost pentru mult timp produsele cele mai vandute aici. In prezent bazarul a devenit mai mult un loc turistic cu preturi mult prea mari.Daca intre timp vi s-a facut totusi pofta de o smochina sau o migdala iesiti din Bazarul Egiptean si luati-o in dreapta, pe strada de langa cladirea bazarului. Marfa nu este poate la fel de frumos aranjata ca in interior insa preturile sunt cu siguranta mai mici.

De aici traversati strada si iata-va in port, la Eminonu. Daca Bazarul Egiptean sau moscheea nu va fac cu ochiul acum nici o problema, lasati-le pe alta data si treceti direct catre chei.

Din Eminonu se intinde in fata podul Galata. Daca va este foame opriti-va un moment in partea stanga a podului si cumparati-va de la una din barcile frumos colorate acostate aici un sandwich cu macrou (despre recomandarile culinare din oras puteti citi si articolul Ce mancam in Istanbul?).

Eminonu este cel mai aglomerat chei al orasului iar traficul naval este intens. De aici pleaca feriboturi catre toate cartierele orasului, acest tip de transport public fiind de baza in Istanbul.

Din Eminonu luati-o incet pe Podul Galata si traversati pe cealalta parte a Cornului de Aur. De aici, de pe pod, se pot admira panorame frumoase asupra orasului si a liniei orizontului dominata de zeci de minarete. Admirati peisajele, agitatia vaselor ce vin si pleaca continuu din port si pescarii ce stau aliniati, unii langa altii, cu unditele aruncate in apa.

Ajunsi pe malul celalalt va aflati acum in Karakoy si privind in sus veti observa inaltandu-se varful turnului Galata. Probabil in nu mai mult de 15 minute ati putea ajunge pana la el, insa ar fi prea usor. Veti ajunge si la el insa dupa un ocol prin alte zone si obiective de neratat ale Istanbulului.

Asadar mergeti in continuare, drept inainte, paralel cu linia de tramvai, aproximativ 4 statii. Puteti alege ca prima parte sa o parcurgeti chiar pe malul Bosforului, acesta fiind locul de acostare a marilor nave de croaziera, urmand sa faceti stanga cand drumul se infunda pentru a ajunge la linia de tramvai.
Veti trece pe langa zona denumita Istanbul Modern si veti ajunge intr-un final in Kabatas. Aceasta este un alt nod important de transport, este atat port cat si statie de metrou, tramvai si funicular.

Aici veti abandona pentru putin timp mersul pe jos si veti alege varianta funicular pentru a va conserva putin energia pentru ce va urma. Funicularul va va duce chiar in Piata Taksim, inima cartierului Beyoglu. Amplasat pe culmea unui deal acest cartier este supranumit si ‘orasul nou’, chiar daca este locuit de mai bine de 2000 de ani.

Nimic traditional nu veti intalni in aceasta zona. Totul este modern si plin de viata. Este zona de distractie, zona cluburilor, barurilor si a concertelor in aer liber. Este o zona plina de tineri imbracati dupa ultima moda si pusi pe distractie.

Aruncati un ochi de jur imprejur si ochiti in aceasta mare interesectie reprezentata de Piata Taksim, cea mai aglomerata strada. Exact, pe acolo o veti lua. Strada Istikal Cadessi, cea mai aglomerata strada pe care am vazut-o vreodata, este plina de restaurante, terase, cluburi si magazine. Este o zona animata, plina de oameni iesiti la cumparaturi pe timpul zilei sau seara de petrecareti veniti in cluburi. Daca aveti chef de cumparaturi in magazine de brand si fara targuiala din bazar aici este locul. Opriti-va la o cafea sau un ceai pe o terasa de pe numeroasele stradute inguste perpendiculare pe Istikal Cadessi, bineinteles daca aveti si noroc sa gasiti un loc. Istikal Cadessi este o strada pietonala de aproximativ 1.5 km, cu exceptia unui mic tramvai de epoca care circula pe aici din cand in cand pornind din Piata Taksim.

Strada va va purta direct catre Turnul Galata. La un moment dat ea se ingusteaza si incepe sa coboare in panta. Atunci veti sti ca va apropiati de turn. Tot aici va veti putea revigora cu un suc natural de fructe de la multele tarabe intalnite in cale. O data ajunsi in dreptul turnului nu il ocoliti, privelistea de sus este superba. Ar fi de preferat sa ajungeti aici cu putin timp inaintea apusului pentru ca spectacolul sa fie complet. De obicei la intrarea in turn este coada, exista doar 2 lifturi care asigura transportul pana sus, iar platforma de observatie este foarte ingusta. Asezati-va rabdatori la coada si asteptati, odata ajunsi sus nu va va parea rau. Pretul biletului de intrare este de 12 lire iar turnul este deschis pana la ora 19.30 (mai multe detalii pe site-ul turnului). Turnul Galata este unul dintre cele mai renumite atractii ale Istanbulului si ofera superbe panorame asupra orasului si a Cornului de Aur. Cu o inaltime de 70 m turnul a fost construit de genovezi, parteneri comerciali ai Imperiului Bizantin, ca parte a sistemului de fortificatii din Galata.

Dupa ce ati vizitat turnul Galata nu mai aveti mult de mers si veti ajunge inapoi la Podul Galata si mai apoi in Eminonu. Daca initial aceasta zona vi s-a parut aglomerata, acum, dupa lasarea serii veti ramane de-a dreptul uimiti de furnicarul ce se desfasoara in fata ochilor.

De aici puteti reveni in Sultahmet pe jos insa cu siguranta veti dori sa luati totusi tramvaiul. Moscheea Albastra si Sfanta Sofia luminate va vor oferi o frumoasa imagine dupa lasarea intunericului.

Bineinteles puteti parcurge tot traseul cu tramvaiul care va va duce din Sultanahmet pana la Kabatas de unde veti lua funicularul spre Piata Taksim insa farmecul nu va mai fi acelasi. Istanbulul este un oras viu, cu multe locuri frumoase si chiar si mersul pe jos, pur si simplu pe o strada poate spune multe.

Asa ca recomandarea mea…luati-va incaltaminte comoda si mergeti pe jos, veti descoperi astfel mult mai bine orasul si veti intra in atmosfera lui deosebita.

Articole pe aceeasi tema:

This entry was posted in Destinatii externe, Turcia and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *