Romania – Cetatea Poenari

Am spus in articolul dedicat Transfagarasanului ca voi scrie intr-un articol separat si despre Cetatea Poenari, un alt obiectiv demn de vizitat de pe acest traseu. Ei bine la Cetatea Poenari am ajuns in primavara 2012 cu ocazia unui mic tur de week-end ce a inclus orasul Pitesti (in perioada „Simfoniei Lalelelor”), rezervatia Bran-Rucar si pestera Dambovicioara.

Pentru a ajunge la Cetatea Poenari drumul de parcurs este acelasi ca si cel catre barajul Vidraru, mai exact din Bucuresti pe autostrada A1 si mai departe pe DN7C (Transfagarasan) de la Bascov pana la Capataneni. De aici, dupa inca aproximativ 2 km se ajunge la baza muntelui ce gazduieste ruinele Cetatii Poenari.

Cetatea Poenari se afla la 25 de km de Curtea de Arges si la 4 km de barajul Vidraru. Desi cetatea este situata atat de aproape de satul Capataneni, numele se pare ca si l-ar fi luat de la un alt sat, Poenari, situat mai departe, cam la 6 km, insa mult mai vechi.

Inca de departe cetatea se zareste sus, pe culme, insa pentru a ajunge la ea este necesar ceva efort. Locul de oprire este imposibil de ratat pentru ca si aici ca la oricare alt obiectiv veti intalni chiar pe marginea soselei celebrele tarabe cu suveniruri dar si un restaurant cu terasa mare si in cazul in care este week-end si destul de multi oameni si foarte multe masini, parcate una dupa alta de-a lungul drumului.

Desi principalul obiectiv aici este Cetatea Poenari, nu toti se incumeta la urcarea treptelor pana la ea. Multi se opresc pur si simplu pentru un popas sau pentru un gratar vizavi de urcarea catre cetate, pe malul raului Arges.

Totusi, urcarea celor 1480 de trepte pana sus in Cetatea Poenari merita efortul. Pentru ca sus va va intampina una dintre putinele cetati medievale din tara si in plus o panorama superba asupra vaii Argesului. Desi la inceput suna a fi un traseu obositor nu este chiar atat de greu pe cat pare; am vazut oameni de toate varstele, urcand cu mic cu mare pana in varf fara a intampina vreo problema. Treptele ce serpuiesc prin padure, printre copaci, sunt mai dificile in prima parte, fiind mai compacte si mai abrupte, apoi, pe masura apropierii de platou ele se latesc si se aplatizeaza mult. La fiecare 400 de trepte sunt amenajate locuri de popas asa ca nu va trebui sa numarati pentru a sti cate ati parcurs deja.

Doar pe timpul verii se percepe o taxa pentru accesul in ruinele cetatii in valoare de 5 RON de adult iar programul de vizitare este 09:00-18:00 in fiecare zi. Puteti vedea insa informatii actualizate pe site-ul Cetatii Poenari.

Cetatea Poenari se afla la o inaltime de 850 de metri, pe un platou, pe creasta muntelui Cetatea. Astazi au ramas in mare parte doar ruinele cetatii de alta data insa acestea sunt destul de bine intretinute si reprezinta unul din obiectivele importante ale Transfagarasanului.

Legenda spune ca initial in aceasta zona se afla doar un turn in jurul caruia, ulterior, Vlad Tepes ar fi construit Cetatea Poenari, cunoscuta si sub numele de „Cetatea lui Tepes Voda” sau „Cetatea lui Negru Voda”.

Astfel si aceasta cetate se incadreaza oarecum in mitul lui Dracula. Lasand la o parte peisajul, legendele acestui loc atrag si ele turistii, mai ales pe cei straini, cu a lor viziune asupra Romaniei ca tara a lui Dracula. Conform aceleiasi legende, Vlad Tepes ar fi folosit la ridicarea cetatii, locuitori ai Targovistei, care nemultumiti de obiceiul acestuia al tragerii in teapa ar fi incercat sa se rascoale impotriva sa. Pentru a ilustra cat mai bine istoria si atmosfera de atunci, in zona ruinelor au fost amplasati si cativa manechini trasi in teapa dar si o ghilotina. Acesta este insa doar unul sau doar o parte a miturilor ce plutesc asupra Cetatii Poenari dar mai multe despre istoria sa puteti citi chiar pe site-ul cetatii.

Avand o pozitie strategica, putin vizibila, greu accesibila si bine aparata de atacurile dusmanilor, aici era locul de refugiu al domnitorilor, de adapostire a vistieriei tarii dar si de intemnitare a boierilor acuzati de viclenie. Pe atunci accesul catre cetate nu se facea decat pe niste scari mobile.

In concluzie un efort de a urca pana in varf si de a vizita Cetatea Poenari merita din plin. La sfarsit, veti primi ca rasplata un peisaj mirific care va va taia respiratia si daca aveti noroc chiar si un mic festival organizat aici sus cu o ocazie oarecare, cand armurile baietilor si rochiile lungi ale domnitelor vor intregi la maxim peisajul si atmosfera medievala.

Articole pe aceeasi tema:

This entry was posted in Romania and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *